Generația celor născuți între 1990 și 2020 va trece prin cele mai mari schimbări pe care omenirea le-a întâlnit până acum. Eu, de exemplu, născut în 92, voi ieși la pensie în 2057, conform regulilor din prezent. Cum va arăta lumea pentru mine atunci? Dar pentru cineva născut în 2020?

Cu una, două generații în urmă, nu exista această problemă, de-a lungul a jumătate de secol și chiar mai mult, lucrurile au fost destul de liniare. Dar acum deja se discută aprins despre felul în care se face școală: la clasă, online sau găsim o altă abordare hibrid? Iar până la finalul lui 2100, modul în care muncim și în care vom folosi tot felul de tehnologii ca să facem asta vor fi extrem de diferite față de ce avem în prezent.

Pentru aceste schimbări ar trebui să se pregătească și să fie pregătit un adolescent care-i acum la liceu. Ca să înțeleg mai bine cum pot fi tinerii pregătiți ca să le fie mai ușor când vor fi adulți, am vorbit cu Silvia Bogdan, președinta asociației Școala de Valori, care a lansat pentru perioada 24 – 28 august cursurile online Laboratorul de cariere. Sunt destinate tinerilor între 16 și 20 de ani și ar trebui să servească drept îndrumar pentru cum să identifice oportunități de joburi. Va fi ușor pentru noile generații? Cu siguranță nu, dar de undeva trebuie început.

VICE: Ce înseamnă să te pregătești pentru carieră într-un viitor care-i mai greu de prevăzut decât până acum?

Esențial este dialogul purtat, încă de timpuriu – de prin gimnaziu, dacă nu cumva mai devreme – cu oameni din diferite industrii și medii care ocupă acel rol cu care tu rezonezi. Este important să fii ghidat(ă), cu scopul de a afla care sunt abilitățile de care ai nevoie pentru a performa în acel rol, care este statusul actual al abilităților proprii și prin ce mijloace ți le poți perfecționa și dezvolta pe cele de care vei avea nevoie în viitor. Nu știi cum vor arăta joburile, dar poți intui ce calități este nevoie să ai pentru a obține succesul în lumea hiper digitalizată în care trăim.

Cercetările de profil arată că stadiul actual al tehnologiilor digitale transformă fundamental majoritatea modelelor actuale de business, de organizare socială și de guvernare. Lumea, așa cum o știm, nu va mai reveni vreodată la ceea ce a fost. Perioada de pandemie pe care o traversăm demonstrează această realitate. Ne-am schimbat fundamental modul de viață, tipul de relaționare umană și abordarea muncii.

Vorbim acum de un al patrulea salt calitativ industrial: fuziunea dintre tehnologii. Aceasta face să interfereze lumea fizică, cu cea digitală și cu cea biologică. Oare suntem pregătiți pentru această schimbare? Nu știu, dar știu că schimbarea a fost, este și rămâne singura constantă care influențează progresul generațiilor prezente și viitoare.

Ce modele, din alte țări, am putea folosi pentru ca pregătirea tinerilor să fie mai eficientă în România?

Acesta este un subiect controversat. Este dovedit că în lume există câteva modele de referință în ceea ce privește performanța, care mizează pe potențialul copiilor de a fi pregătiți pentru viață. Cu toate acestea, cred că în România nu s-ar potrivi în totalitate modelul finlandez, german sau coreean, de exemplu.

Din punct de vedere cultural suntem foarte diferiți și ce funcționează la unii, nu merge la ceilalți. Critic acum este să creăm un sistem funcțional, inspirându-ne de la cei care rulează modele educaționale consacrate, care formează caractere, dezvoltă abilități pentru întreaga viață și creează premise pentru o educație centrată pe valori, aspecte etice și de moralitate. Condiția esențială este ca actorii oficiali din educație să accepte că au nevoie de sprijin, că infuzia de competență care poate veni dinspre business și societatea civilă poate fi benefică și în plus, să înțelegem cu toții că educația copiilor în această țară este misiunea întregii societăți civile.

Ce lipsește școlii românești ca să pregătească elevii mai bine pentru cariera de mâine?

Avem întâi lipsa plasării elevului în centrul actului educațional. Apoi, din păcate, școlii românești îi lipsește corelația cu piața muncii și alinierea educației cu viața reală. Faptul că la școală copiii încă învață într-un mod abstract, ipotetic și nepractic, nu doar că nu-i pregătește pentru viitor, dar îi și debusolează.

În zilele noastre, este important ca tinerii să devină mai sceptici, mai deschişi la a analiza situaţiile curente cu care se confruntă, din mai multe perspective, și mai pregătiți în a-și dezvolta capacitatea de a înţelege semnificaţiile informațiilor la care sunt expuși. Dar este importantă și nevoia de colaborare și cooperare pentru a obține un rezultat comun, lucrând împreună cu celelalte generații.

Cariera de mâine este incertă, dar pregătirea elevilor din perspectiva inteligenței emoționale, a capacității de a colabora și comunica, sunt teme esențiale în dezvoltarea armonioasă a copilului care devine adolescent și apoi adult.

Istoria universală, din perspectiva ei globală, promovează ideea că inventarea scrisului a fost un factor cheie care a dus la formarea civilizațiilor. În zilele noastre, dacă ne gândim la cod ca la o competență lingvistică, putem spune foarte bine că este a doua limbă cea mai folosită din lume. Într-un context în care majoritatea locurilor de muncă vor implica programare și abordare software, codul devine noul limbaj mondial de învățat în școală. Paradoxal, în România ne confruntăm, de exemplu, cu situația în care în școli și facultăți se predă știința informaticii fără computer, laptop sau tabletă și cu linii de cod scrise pe o simplă hârtie.

Ce pot face profesorii ca educația din școală să fie mai relevantă?

Totul stă în puterea lor de a conștientiza importanța relaționării de calitate cu elevii. Etapa de vârstă în care se află elevii, precum și caracteristicile generaționale care-i diferențiază de predecesorii lor, ne pot indica aspecte esențiale care țin de valori, credințe, nevoi, aspirații, comportamente puse în acțiune, stiluri de învățare etc. și care abordate corespunzător, pot diminua fisura existentă între generații.

Ca elev, la finalul liceului, încă ai întrebări, iar viitorul pare încețoșat. Este perioada cea mai neclară, provocatoare și greu de suportat, în care te preocupă totul și nimic.

Acum, mai mult ca niciodată, sunt esențiale dezvoltarea continuă și să înveți cum să asimilezi informație și skill-uri pe toată perioada vieții tale. Este despre a-ți crea premise și oportunități pentru testare, definirea eventualelor erori, acceptarea posibilității de a eșua, dorința de a o lua de la capăt, dar și experimentarea repetată, evaluarea rezultatului intermediar, integrarea feedback-ului și lecțiilor învățate.

În ceea ce privește predarea, profesorii vor fi nevoiți să dezvolte mai degrabă abilități decât conținut. „Ce?” este deja acolo. Întrebările „Cum?” și „De ce?” sunt acum extrem de importante. Dispozitivele devin o cerință la clasă, la fel ca hârtia, creioanele sau scaunele. Elevii contemporani au nevoie să experimenteze prin utilizarea tuturor acestor materiale, inclusiv alte tipuri de dispozitive care au funcționalități diferite: tablete, laptopuri, ochelari VR, pupitre destinate cercetării științifice, plăci grafice, imprimante 3D etc.

Profesorii ar putea să-și planifice să găsească modalități facile pentru ca aceste instrumente să poată fi utilizate la ore, în clasă, în școala lor, la distanță sau în proximitate. Planificarea programului de studiu pentru elevii secolului XXI ar trebui să fie în echilibru cu nevoile lor. Iar profesorilor trebuie să le pese de lumea din prezent în care elevii lor trăiesc și de cea în care vor absolvi.

Un mare minus este lipsa învățării holistice și relevante. Subiectele sunt independent predate, necorelate între discipline. Lipsa dialogului despre planurile de viitor, posibilitatea redusă de a simula, simți și experimenta le creează tinerilor un sentiment de neîncredere în sine. Exact asta nu ne dorim de la copiii noștri.

În proiectul Laboratorul de cariere apar și „vizite virtuale în companii cunoscute pe piața muncii”. Cum ar trebui să se adapteze firmele tinerilor de 16 – 20 ani care debutează curând în câmpul muncii?

Tinerii din generația Z au crescut într-o lume mai sigură, mai prosperă, mai pașnică și asta i-a făcut mai liberi și mai îndrăzneți, mai ireverențioși, mai dispuși la risc și la schimbare, mai nestatornici și mai degrabă căutători ai gratificării rapide. Mai mult, ei cred în diversitate, egalitate și non-discriminare, nu doar în societate, dar și în câmpul muncii. Această generație este mai degrabă optimistă și foarte orientată către ambițiile personale. Pentru nativii digitali, actualizarea de sine are o prioritate ridicată, ca de altfel, un loc de muncă satisfăcător sau o atmosferă amiabilă la școală sau la lucru.

Copiii și tinerii din ziua de azi cresc într-o eră a schimbărilor exponențiale. Fie că este vorba despre demografie, tehnologie, societate, educație sau economie, există transformări care se petrec continuu în fiecare domeniu. De-a lungul vieții, sunt martorii unui boom tehnologic care a redefinit modul în care oamenii se raportează și comunică.

Aș spune că strategia de resurse umane ar putea fi axată mai mult pe dezvoltarea autonomiei în învățare, asumarea responsabilității și context creat pentru practicarea rezilienței personale. Iar tânărul, pentru a crește ca profesionist, este important să învețe să inoveze, să iasă constant din zona sa de confort și să facă schimb fructuos de valoare pentru performanța personală în mediul organizațional.

Românii și tinerii, în special, au spirit antreprenorial? Ne putem remarca în lumea antreprenoriatului internațional?

România nu înregistrează o tendinţă foarte ridicată a tinerilor de a deveni antreprenori. Din păcate, privesc cu ochi mai buni o slujbă sigură, decât provocarea de a înființa o afacere proprie. Cu toate acestea, procentul profesiilor liberale este în creștere printre tinerii români.

Profilul educaţional al absolvenţilor de studii superioare influenţează şansele acestora de a deveni antreprenori. Metodele de predare la care au fost expuși pe perioada școlară și academică, numărul de ani de educaţie, dar şi competenţele dobândite pot declanșa spiritul antreprenorial. Aici, acceleratoarele de afaceri sunt cele mai potrivite soluții în educația antreprenorială. Incită la gândire strategică, inovare și dezvoltarea competenței „business acumen”. Totodată, programele europene, precum Erasmus+, suscită interesul internațional pentru creșterea spiritului antreprenorial în rândul generației tinere. Cu alte cuvinte, există susținere de specialitate care sprijină tinerii în dezvoltarea propriului spirit antreprenorial.

Editor: Ioana Moldoveanu

https://www.facebook.com/viceromania/