În clipul ăsta, în prim plan, cu fustă de țigancă, sunt eu, săptămâna trecută, când am cântat împreună cu vreo 20 de tineri mânioşi în fața Poliției Cluj, în semn de protest față de oamenii legii care ameninţă cu tunsul şi bătaia la secţie infractori periculoşi precum cântăreți la mandolină, homleși pictori și bătrâne care vând flori. 

Nicholas Sotirriss, absolvent de psihologie şi filosofie și unul dintre cele mai colorate personaje ale Clujului, este veșnic înarmat cu mandolină și amplificator, pentru că „strada este singurul loc în care muzica e ascultată cu mirare şi bucurie”. Râde mult, glumeşte şi îşi cunoaşte drepturile. Poate de asta i-a scos din sărite pe doi poliţişti, acum două săptămâni, când l-au amendat cu 1 100 de lei, i-au confiscat cd-urile, l-au percheziţionat ca pe un traficant de cocaină şi nici nu i-au vorbit foarte frumos. Acum e în proces cu poliţia clujeană, despre care crede că a rămas în urmă cu 23 de ani. Asta mi-a povestit relaxat, fără niciun gând să-şi părăsească mica intersecţie în care bucura oamenii.

În categoria „eu am uniformă, tu n-ai drepturi” intră şi cazul lui Mircea Varga, până de curând unul din homeleşii simpatici ai orașului. Are 24 de ani, este cât se poate de paşnic şi îşi făcea bani de-o pâine şi-un cârnat desenând pe stradă. Te ruga să îi dai o poză cu tine, preferabil de buletin, şi să revii peste două ore să-ţi dea portretul. În schimb, îi lăsai o donaţie de orice valoare. Nu cerşea. Mai desena icoane. Mircea a fost sancţionat pentru evaziune fiscală şi a fost bruscat în mod repetat de către oamenii legii. Acum e plecat din România, lucrează în construcţii pe unde apucă. În perioada anterioară plecării, lucra ca gunoier şi ne ruga să îi găsim un profesor de pictură.

Se știe că, dacă vezi o băbuţă cocoşată în centrul Clujului, bătrână cât istoria modernă, care întinde spre tine un braţ de flori de câmp, urmează să scoată o mitralieră şi să tragă prin buruieni în toţi oamenii de pe stradă. De-asta doi agenţi comunitari au obligat-o să-şi mute găleţile parfumate într-un loc în care ordinea publică nu s-ar mai simţi agresată de ea. Maria Rusu are 92 de ani şi o pensie de 400 de lei.

foto: ziuadecluj.ro

Cum mie-mi plac buclele cântărețului Nicholas, mi-e dor de pictorul Mircea de când a plecat din țară și vreau să cumpăr flori de la baba Maria, în prima zi de noiembrie mi-am luat fusta de ţigancă, reportofonul, un set de chei în loc de instrumente şi m-am dus la secţie ca să susţin un concert. Am fost întâmpinați de mulţi poliţişti şi jandarmi cu veste, căciuliţe negre, bastoane, spray-uri, priviri sceptice şi tot ce mai are nevoie un ego în uniformă, astfel încât să am senzația că sunt pe cale să incendiez Buckingham Palace.

Ne-am poziţionat în buricul parcării şi, pe ritmurile Police – Every breath you take, am cântat de două ori despre ce ne durea. În pauza dintre cântări, poliţiştii ne-au spus că nu aveam autorizaţie pentru această manifestaţie, noi le-am răspuns că nu avem nevoie, iar ei au replicat că ştiau asta (?!). Mie mi se pare că, undeva în mintea lor, ordinul este mai presus decât orice constituţie, lege şi bun simţ. Am fost legitimiaţi şi filmaţi de către cameramanul de la Criminalistică.

Police – Every   breath you take 

1. Eşti o bătrânică
Şi vinzi flori? N-ai frică,
o s-o-ncurci, să crezi!
fiindcă eu veghez
şi mi te-amendez.

2. Dacă eşti artist
Nu fi optimist
Desenezi pe stradă?
Te ridic de-ndată
şi-ţi iau marfa toată.

3. Cânţi la mandolină?
Ai valiza plină
de muzica ta?
Ţi-o voi confisca,
păi ce pana mea!

Refren A
Te voi aresta
Te voi amprenta
E-n natura mea
Sunt Poliţia.

4. [Dar] Dacă eşti baştan
po-li-ti-ci-an
Păi atuncea tu
poţi să ştii că nu
te voi observa.

5. O să poţi fura
ce-ţi vrea inima
eu sunt sluga ta,
jur pe arma mea,
te voi proteja!

Refren B
Orişice tu faci
Că vorbeşti sau taci
Protestezi, petreci
sau doar menta freci

6. te voi aresta,
te voi amprenta,
e-n natura mea,
sunt Poliţia, sunt Poliția.

Sunt Poliţia, sunt Poliția
Sunt Polițiaaaaaaaaaaaa.

versuri de Grupul civic Tinerii Mânioşi